Fumatul este o activitate recreaţională, în care o substanţă, cel mai des tutunul, este arsă, iar fumul este fie inhalat, fie doar gustat. Această activitate este o formă recreativă de consum neavizat de substanţe. Aceste substanţe active, precum nicotina, sunt eliberate prin combustie, ajungând astfel să fie absorbite prin intermediul organelor interne. Obiceiul se mai efectuează şi ca parte a unor ritualuri religioase sau nereligioase, pentru a conduce la înălţarea spiritului. Cea mai întâlnită metodă de a fuma este aceea prin intermediul ţigărilor, fie fabricate industrial, fie confecţionate artizanal, prin împăturirea unei cantităţi de tutun în hârtie. Dintre alte forme de fumat, se pot aminti folosirea pipei, a trabucurilor şi a narghilelei.

Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuz de substanţe folosite în scop recreaţional. Fumatul de tutun este de departe cea mai frecventă modalitate de a fuma, fiind folosită de peste un miliard de persoane, în majoritatea societăţilor umane. Fumatul de cannabis şi opiu sunt mai rar întâlnite. Majoritatea substanţelor care sunt fumate duc la dependenţă. Anumite substanţe sunt considerate ca fiind narcotice puternice, precum heroina şi cocaina, folosirea acestora fiind de obicei restrânsă la grupuri marginalizate social.

Istoria fumatului se poate dovedi de prin anii 5000 îHr, fiind prezentă în diferite culturi din întreaga lume. Tutunul a fost cultivat şi fumat pe continentul american de peste 5000 de ani, sursa de origine fiind din Anzii peruvieni şi ecuadorieni.
[1] Fumatul cannabisului în India este practicat de peste 4000 de ani.
[2] La început, fumatul s-a propagat în combinaţie cu ceremoniile religioase; ca ofrande aduse zeităţilor, în ritualuri de purificare, care să le permită preoţilor sau conducătorilor religioşi să se detaşeze de limpezimea minţii în scopul de a comunica cu divinitatea sau de a induce viziuni spirituale. După explorările europene din Americi, obiceiul s-a răspândit cu repeziciune în tot restul lumii. În regiuni precum India şi Africa subsahariană, s-a combinat cu obiceiurile existente de fumat (de obicei cannabis). În Europa, s-a răspândit ca un nou tip de activitate socială şi ca modalitate de consum a substanţelor farmaceutice care până în acel moment nu fusese cunoscut.

Percepţiile culturale care învăluie fumatul au variat cu timpul şi locul, de la spiritual - la păcat, de la sofisticat - la vulgar, de la plagă socială - la pericol mortal asupra sănătăţii. Doar de curând, şi numai în societăţile vestice, fumatul a început să fie privit într-o lumină negativă. Dovezile clare aduse asupra pericolelor aduse sănătăţii au condus la luarea unor măsuri impunere a unor taxe mari asupra produselor din tutun, şi la iniţierea de campanii anti-fumat, în încercarea de a opri consumul acestor substanţe. Mai multe ţări au interzis fumatul în public în majoritatea locurilor publice.

Sanatate Cum influenteaza fumatul viata adolescentului si a adultului?... Dr. Antigona Trofor medic primar, conferentiar Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi Numarul persoanelor care practica fumatul este in continua crestere. In lume, exista 1.2 miliarde de fumatori si, paradoxal, mai bine de 70% dintre ei traiesc in tarile in curs de dezvoltare. Si in tara noastra situatia este similara, aproape o jumatate din populatie fiind constituita din fumatori. Este drept ca fumatorii din Romania anilor 2004-2005 au mult mai multe cunostinte teoretice despre bolile cauzate de tutun, componentele fumului de tigara si metodele prin care pot opri fumatul. Dar, in egala masura, ei gasesc si mult mai multe sortimente de tigari si alte produse din tutun pe piata, precum si conditii favorabile in societate de a initia si intretine fumatul.

In ultimul deceniu s-a vorbit si s-a scris mult despre fumat, obicei adanc inradacinat in memoria umanitatii, de cateva secole bune. Tema a fost si este inca la moda, spre deosebire de epoca anterioara, cand informatiile despre tutun, tigari, fumat si tot ce inseamna acestea aveau un circuit accesibil mai mult specialistilor.

In zilele noastre, fumatorii care doresc sa afle cat mai multe despre obiceiul lor, ce riscuri ii asteapta sau unde se pot adresa pentru a renunta la fumat au la dispozitie atat publicatii, cat si alte mijloace: cabinete de consiliere antifumat, brosuri, pliante, manifestari prilejuite de zilele dedicate tabagismului, emisiuni radio-TV, chiar si site-uri unde pot gasi toate datele necesare.

Zilnic ne confruntam cu pacienti care ne solicita ajutor dupa doua-trei incercari esuate de a opri fumatul. Care sa fie explicatia? Mai intai sa ne intrebam de ce incep tinerii sa fumeze?

Abordarea adolescentilor fumatori este o problema delicata, care trebuie sa tina cont de specificul transformarilor ce caracterizeaza aceasta varsta, dar si de structura personalitatii fiecarui tanar.

Numeroase programe educationale de prevenire a fumatului la tineri au concluzionat ca varsta medie de incepere a fumatului a fost de 13,8 ani in anul 2003. Decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori ce includ atitudinea, normele sociale, presiunea sociala si propriile convingeri despre persoana lor.

Influenta mass-media asupra traiectoriei de fumator a unui tanar poate fi, la randul ei, determinanta. Un studiu german, care a urmarit pe o perioada de cinci ani rolul publicitatii asupra initierii fumatului la tineri, a constatat cresterea fumatului indeosebi la fete, la sfarsitul acestui interval, cu 62%! Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabila indusa de reclamele la anumite marci de tigarete. Totodata, proportia de fumatori curenti a ajuns de la 21,3% la 28,3% printre tinerii de ambele sexe urmariti pe timpul celor cinci ani...

O serie de alte obiceiuri nesanatoase sau comportamente negative care isi exercita influenta asupra adolescentilor pot precipita initierea fumatului. Aici se incadreaza consumul de alcool sau droguri, fumatul maternal, indeosebi in familiile monoparentale, unele tulburari psihice. Mai multi fumatori se intalnesc si printre cei care nu iau micul dejun regulat, nu fac sport si petrec mult timp in fata computerului.

Nu se poate incepe o discutie despre fumat cu tinerii, fara a le intelege motivele pentru care au decis sa apeleze la acest comportament. La acest subiect, atat specialistii, cat si tinerii raspund in consens: fumatul este initiat in relatie cu o serie de factori psihologici specifici varstei adolescentei. Tinerii doresc sa para mai maturi, sunt animati de sentimente de revolta fata de adulti. Alteori, ei aleg sa fumeze ca o reactie la tendintele din grupul lor de amici, in scopul de a-si castiga un statut "onorabil" printre acestia.

O alta explicatie din punctul de vedere al adolescentilor este curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi la moda, de a face ceea ce fac si adultii. Reducerea tensiunii psihice in anumite stari conflictuale inerente aceleiasi varste, precum si modelul unui parinte, frate mai mare, profesor sau actor idolatrizat care este fumator sunt la fel de des invocate.

Toate aceste motivatii converg spre semnificatia falica a tigarii, pipei sau trabucului, mijloace care confera statutul de "barbat sau femeie matura", siguranta de sine. Emotiile unei intalniri importante sau ale unei probe pe care o vor trece in fata adultilor pot fi mai usor mascate prin aprinderea unei tigari. La "adapostul" fumului scos pe nari, tanarul are impresia ca este mai convingator, mai puternic...

Cel mai adesea, intre initierea fumatului si momentul in care fumatorul isi pune pentru prima oara problema renuntarii se scurg 10-20 de ani. Odata depasit momentul "primei tigari", in urmatoarele luni consumul nu depaseste 1-5 tigari/zi, fara a fi regulat, pentru ca ulterior, incet-incet, tutunul sa se insinueze printre preocuparile cotidiene, fumatul sa devina zilnic si sa se intensifice de la o luna la alta.

Care este definitia corecta a obiceiului de a fuma?

Raspunsul poate fi dat foarte usor, daca ii privim pe fumatori. La fel ca orice alta preocupare, si fumatul este un obicei. Prin "obicei" se intelege o deprindere individuala castigata prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuni sau un mod particular de a face ceva, de a se purta, imbraca, comun unei colectivitati sau categorii de persoane, obisnuinta, invat.

A fuma inseamna a aspira, a introduce in caile respiratorii fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse din tutun, sau chiar a bea tutun, conform definitiei date de Academia Romana (Institutul de Lingvistica, "Iorgu Iordan", in 1998).

Prin ce se deosebeste obiceiul de a fuma de alte obiceiuri inofensive pentru sanatate?

Chiar si la o trecere superficiala in revista a literaturii dedicate acestui subiect, se desprinde clar concluzia ca cei care fumeaza timp indelungat (mai bine de 10-20 de ani) si mult (macar un pachet de tigari, cinci trabucuri sau sase-sapte pipe, zi de zi), inhaland adanc fumul in plamani, vor trai mai putin fata de semenii lor de aceeasi varsta care nu au fumat niciodata.

In cele mai multe cazuri, ei se vor imbolnavi in a doua jumatate a vietii, de boli grave respiratorii, cardio-vasculare sau au riscul de a dezvolta cancer la plamani, laringe, vezica urinara, pancreas etc. Aceste boli se vor instala treptat, dupa ani buni de practicare a fumatului si, de cele mai multe ori, in aceasta situatie, renuntarea la fumat devine realmente imposibila doar prin propria vointa.

De ce este cu mult mai greu sa renunti la tigari decat sa incepi sa fumezi?

Potrivit opiniei unanime, principalul motiv este dependenta care se instaleaza rapid, chiar in 6 luni, ca urmare a consumului de tutun, mai ales daca initierea fumatului are loc in adolescenta.

Dependenta reprezinta o "stare psihica si/sau fizica cauzata de interactiunea intre o substanta ce intruneste caracterul unui drog si un organism viu". Aceasta stare se descrie prin "comportamente si reactii ce determina dorinta de a consuma permanent sau intermitent drogul, experimentand astfel efectele sale psihice si totodata evitand disconfortul resimtit in absenta sa".

Nicotina continuta in tigari este cea care induce dependenta tabagica, caracterizata prin: toleranta a organismului la tutun, dorinta persistenta de a fuma, incercarile repetate de renuntare la fumat soldate cu esec si necesitatea obtinerii efectului pozitiv psihoactiv.

Psihoactivitatea intretinuta de nicotina se datoreaza efectului pe care aceasta il exercita la nivelul sistemului nervos central. O data cu inhalarea fumului de tigara, fumatorul are impresia ca este mai energic, descrie o mai buna capacitate de concentrare, este mai atent si chiar mai binedispus, gratie efectului discret euforizant al nicotinei.